PSYCHOMOTOR EDUCATION, THE BASE OF GENERAL EDUCATION
EDUCAÈšIA PSIHOMOTRICĂ FUNDAMENT AL EDUCAÈšIEI GENERALE
Abstract
The concerns of science people remarked the fact that psychomotor activity manifests from the earliest stages of life: the intra-uterine period. The communication between mother and child can be felt through the psychomotor reactions, through the knowledge of the ambient and then to face the real life. The development of the visual fields takes to the ability of noting the distances in time, parameters of the speed of travel, developing the spatial and temporal orientation. Organic education is accompanied by enhanced functionality which through specialization offers to psychomotor activity, an active role and establishes the relations between man and environment. The nervous system development in the evolution of phylogenesis was determined by the need to couple, to adapt to a faster more efficient traction to prompt mental processing, rapid intake of brain, shaped structure specialized in the development of motor skills. Psychomotor skills, in their evolution, are defined as a sine–qua–non of social development. Man was endowed with qualities based on the motility of driving force expressed by primarily parameters to defeat gravity, resistance to deal with fatigue, faster speed movement and coordination to overcome obstacles. Essentially, human motility is defined as a condition of social development, giving the man a chance to survive through hunting and work, fighting against natural disasters, and unfortunately against the others. This explains why most of the schools have focused their activity to be prepared for the military schools. In contemporary society, motor activity generates physical education and takes to the cognitive development and contributes to the formation of personality. It became a direct stimulus, with almost exclusive character of fundamental biological properties of human beings, especially human PSYCHO-motor skills. The technology development determined a reduction of physical fatigue, but increased the stress and mental fatigue. It did everything more comfortable technologically designed as an economy engine stress, arguing that anything can develop staying up long into comfortable in a chair in front of a monitor.
Rezumat
Preocupările oamenilor de știință au evidențiat cu remarcabilă tentă realitatea conform căreia psiho-motricitatea se manifestă din primele secvențe ale vieții, din perioada intrauterină. Comunicarea mamă făt se simte prin reacții psiho-motrice, iar apoi intervine în demersul de cunoaștere a mediului ambiental, luând contact cu lumea exterioară. Se conturează conștiența propriului corp prin dezvoltarea câmpului vizual în care se dezvoltă capacitatea de a remarca distanțele, dimensiunea temporală, parametri ai vitezei (de deplasare) dezvoltând capacitatea de orientare spațio-temporală. Evoluția organică este însoțită de dezvoltarea funcțiilor care prin specializare oferă psiho-motricității un rol activ, specific care alături de alte însușiri stabilește și reglează raporturile om - mediu ambiental. Dezvoltarea sistemului nervos în evoluția filogenezei a fost determinată de nevoia de a se cupla, a se adapta la o motricitate mai rapidă mai eficientă, la o procesare psihică promptă, rapidă cu aportul encefalului, ca structură conturată și specializată în evoluția motricității. Ân evoluția sa psiho-motricitatea se definește ca o condiție sine-qua-non a dezvoltării în plan social. Omul a fost înzestrat cu o motricitate bazată pe calități motrice exprimate prin parametri de forța pentru a învinge în primul rând gravitația, rezistență pentru a face față oboselii, viteză pentru o deplasare mai rapidă și coordonare pentru a depășii obstacolele. Ân esență motricitatea umană se definește drept condiție esențială a dezvoltării sociale, acordându-i omului șansa supraviețuirii prin vânătoare și muncă, luptând împotriva calamităților naturale, iar din nefericire și împotriva semenilor. Asta explică de ce școli tradiționale de cultură fizică și-au orientat pregătirea spre educația militară. Ân societatea contemporană activitatea motrică generează cultura fizică contribuind la dezvoltarea cognitivă și implicit la formarea personalității devenind un stimul direct, cu caracter aproape exclusivist al proprietății biologice fundamentale ființelor vii, în special al omului [1].